CALENDARUL HAIGA 2012 – Un bilanţ!

Înainte ca anul să se stingă de tot, aş vrea să trag o linie concluzivă sub proiectul „Calendar 2012”, ca să-i putem pune ; (punct şi virgulă). Punct, fiindcă este o realizare isprăvită cu succes, chiar dacă – vor spune unii – se poate întotdeauna şi mai bine. Virgulă, fiindcă reuşita acestui proiect cere imperios o continuare în anii următori.

Între luna martie a acestui an, când anunţam într-un cerc restrâns de haijini ideea acestui calendar, şi luna decembrie a aceluiaşi an, când calendarul se află tipărit, pe birou, aşteptând să-şi intre în rol peste câteva zile, am trecut printr-un lung şir de experienţe, pozitive şi negative. Şi cum cel mai bine învăţăm din greşeli şi din cucuie, pot spune că sfârşitul de an mă găseşte muuult mai înţeleaptă şi mai dumirită asupra naturii – teribil de omeneşti – a tovarăşilor de drum (proiect).

Iniţial am avut în minte ideea unui calendar online, pe care eventual să-l tipărim, în cerc restrâns, pentru cei care au contribuit cu haiku-uri la naşterea lui. Pe parcurs, văzându-i „chipul” din ce în ce mai atrăgător, şi încurajate fiind – eu şi Constanţa Erca (cea care a dat imagine haiku-urilor) – de feed-back-ul entuziast pe care-l primeam, ne-am gândit că nu ar fi rău să încercăm punerea lui sub umbrela unei edituri. Cu toate că mai multe edituri s-au arătat în principiu interesate, lucrurile s-au oprit aici, din lipsa cronică de bani a acestor instituţii. De asemenea, trebuie să constat cu mâhnire, că – oricât de bun şi convingător ar fi un produs – fără relaţii, pile şi alte instrumente de uns uşile celor cu putere de decizie, nu poţi pătrunde (nici măcar virtual) în birourile lor.

Aşa încât am renunţat într-un târziu la ideea ambiţioasă de a vedea calendarul în librării, deşi în luna decembrie aveam deja 7(!) librării în centrul capitalei care s-au arătat doritoare să preia calendarul în toate cele 3 formate şi să-l pună în vânzare. Din lipsă de bani a trebuit, însă, să renunţăm la editarea lui într-un număr (şi la un preţ) satisfăcător pentru aceste librării.

Am tipărit, deci, doar numărul de calendare comandate de fiecare dintre cei care şi-au dorit să-l aibă. Spre surprinderea mea, nu au fost doar autorii lui. Din cauză că tipografia a trebuit plătită integral în avans, acest avans fiind suportat doar de Constanţa şi de mine, nu ne-am permis decât formatul A5, adică un calendar clasic de birou, într-o sută de exemplare. O spun cu regret, căci textele, dar mai ales imaginile lui, nu-şi dezvoltă întregul parfum decât la o dimensiune mare (A3).

La începutul lui decembrie am reuşit totuşi o colaborare cu o firmă de birotică, care a scos calendarul personalizat, pentru clienţii ei. Cele câteva exemplare pe care le-am primit de la această firmă (mai mici chiar decât formatul standard A5) au luat drumul străinătăţilor. Mi s-a transmis, prin directoarea acestei firme, că receptarea acestui calendar de către clienţii firmei – o noutate absolută pe piaţa calendarelor din România – a depăşit cu mult aşteptările noastre. Calendarul a trebuit „suplimentat”  în ultimul moment cu încă 50 de bucăţi, iar noi ne-am ales cu o comandă fermă pentru anul 2013. Mulţumesc deci firmei „Uminari” care ne-a ajutat, prin personalizarea acestui calendar, la răspândirea ideii de haiku şi haiga într-un cerc mai larg de persoane şi instituţii. La anul promitem să fim şi mai sus!…:)

Mulţumesc şi celor câţiva haijini şi prieteni, autori (sau nu) ai unor pagini din acest calendar, pentru că au pus umărul şi ne-au ajutat cu tipărirea, expedierea către ceilalţi autori din toate colţurile ţării şi popularizarea lui în cercuri mai largi. E vorba în primul rând de Patricia Lidia, apoi de Virginia Popescu şi Nicole Pottier – un duo imbatabil, Clelia Ifrim, Anca Petcu, Sorin Toma Boc, şi de alţi câţiva care ne-au susţinut pe toată durata proiectului.

Tot ei au avut grijă, alături de mine şi Constanţa, să-l trimită peste hotare, unor persoane şi personalităţi care ştiu să-i aprecieze valoarea, atât din punct de vedere al conceptului, cât şi din cel al efortului depus pentru realizarea lui concretă. Astfel, calendarul nostru a ajuns în Japonia (Clelia Ifrim l-a trimis chiar şi Casei Regale), prin Patricia la prof. Hidenori Hiruta (http://akitahaiku.blogspot.com/), Gillena Cox (http://www.dailyhaiga.org/), prin mine la Dr. Gabi Greve (http://haikuandhappiness.blogspot.com/) şi Norman Darlington, Irlanda (http://www.xaiku.com/) şi la Ambasada Japoniei din Bucureşti, de asemenea în Canada, USA, şi nu în ultimul rând, în mai multe exemplare, în Franţa şi Israel, prin bunăvoinţa lui Nicole Pottier. Feed-back-ul primit de peste tot ne-a despăgubit cu prisosinţă de toată munca şi efortul depus pentru a vedea terminat cu bine acest proiect. Ca să nu lungesc prea mult acest text, redau doar răspunsul profesorului Hidenori, aşa cum l-am primit de la Patricia (traducerea îi aparţine):

We have 俳句カレンダー (Haiku Calendar) in Japan.

But it is made up of only haiku, no pictures.

Your haiku calendar has nice haiku and lovely pictures.

It makes us happy and high in spirits in 2012.

In Japonia, avem si noi un calendar haiku (俳句カレンダー).

Dar e constituit numai din haiku, fara imagini.

Calendarul vostru haiku are haiku-uri reusite si imagini frumoase.

Ne bucura si ne ridica spiritual in 2012.

Astfel, noi, toţi cei care ne-am strâns împreună pentru a realiza acest calendar, ne putem cu siguranţă felicita pentru această  reuşită, aş spune, aproape exotică în peisajul românesc. Recunosc că, dacă produsul final nu ar fi fost atât de convingător, şi reacţiile celor din jur atât de entuziaste, probabil că nu aş mai fi făcut planuri de calendare pentru următorul an. Dar aşa……o iau de la capăt!

Deci: în cursul următorului an vom încerca să realizăm 2 calendare 2013. Împreună cu prietenii noştri, cele două comunităţi de fotografi de la „Bucureştiul meu drag” şi „Comunitate Foto”, vom face un calendar Fotohaiku cu 57 de săptămâni. Şi, evident, un Calendar Haiga, a cărui grafică va purta din nou semnătura Constanţei Erca. Două proiecte ambiţioase, pe care sper să le putem realiza ţinând cont de toate învăţămintele şi experienţele extrase din acest prim calendar haiga.

În loc de încheiere, un haiku de excepţie, scris de Şerban Codrin („Marea Tăcere”):

calendar în cui –

trei sute şaizeci şi cinci

de anotimpuri

Acest articol a fost publicat în Calendar Haiku și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s